Comuna Saru Dornei, judetul Suceava,
Este rezultatul comasarii a doua comune –Saru Dornei si Neagra Sarului– in urma reformei administrativ teritoriale din anul 1968.

Satul Neagra Sarului este resedinta a comunei. În satul resedinta de comuna îsi au sediul autoritatille administratiei publice locale, politia, dispensarul uman, scoala generala de 8 clase.

Comuna Saru Dornei este persoana juridica de drept public, ea are patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina Comuna are o populatie de 4320, cu 1610 gospodarii individuale, fiind organizata administrativ in 7 sate ce sunt dispuse radial pe cursul unor parauri de munte: Saru Dornei, Neagra Sarului, Gura Haitii, Sarisor, Plaiu Sarului, Sarisoru Mare, Saru Bucovinei .

Prin traditie, atat vechii razesi dorneni dar si gospodarii de astazi  se ocupa cu cresterea animalelor (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline) si exploatarea lemnului. De aici si principalele activitati de tip industrial: prelucrarea laptelui in trei unitati de  si numeroase gatere,ateliere de tamplaric (binale) si mobila.

Din punct de vedere geografic, comuna Saru Dornei este asezata intr-o depresiune tipic intramontana – Depresiunea Dornelor – subdiviziunea Neagra-Sarul-Panaci, la altitudinea minima de la confluenta paraului Borcut cu raul Neagra Sarului si altitudinea maxima in zona satului Gura Haitii. Pe teritoriul comunei regasim si altitudinea maxima in Pitrosul Calimanilor, respectiv – 2102 m.

Climatul în zona este de tip montan, cu temperaturi medii anuale de 5 grade, a lunii iulie de 17 grade C, iar a lunii ianuarie de – 6 grade C.

Fata de alte regiuni ale tarii situate la aceeasi altitudine, aici se înregistreaza temperaturi medii anuale mai scazute. Aceasta se datoreaza atat latitudinii superioare de 47 O 20” latura nordica cat si pozitiei sale de depresiune montana. Acesti factori explica cresterea viguroasa a padurilor de molid, existenta suprafetelor cu fanete si pasuni, care determina ca ocupatie de baza a locuitorilor, cresterea animalelor.

Istoric
Comuna Saru Dornei este atestata istoric in documente scrise din anul 1630, fiind situata in stravechea vatra a Tarii Dornelor, locuita de „urmasi ai luptatorilor dinaintea descalecarii (1330 n.n), cu sateni ai timpurilor legendare si eroice care se deosebesc de locuitorii de la ses atat prin obiceiurile lor, cat si prin modul in care se prezinta”. Dinamica evenimentelor istorice prin care au trecut gospodarii din Saru Dornei este deosebit de complexa, de la stravechea calitate de razesi liberi si proprietari de drept natural a unor mari suprafete de teren arabil, fanete, pasune si forestier, la cea de dezmosteniti prin voie domneasca, constrangere boiereasca sau regim comunist.

Printre primele atestari documentare poate fi amintit documentul din 1630 prin care Moise Moghina intareste Manastirea Voronet cu o braniste in muntii Campulungului si intalnim toponimele: Dealul Sarului, Neagra, Ialovita, Muntele Pinului, Colbul, Cotargasi.

Teodor Balan, un cunoscut cercetator al istoriei localitatilor dornene, apreciaza ca acestea dateaza din anii 1595 – 1600, desi alte atestari documentare si mai ales traditia orala atesta ca majoritatea sunt mult mai vechi, intre care sunt amintite satele:  Candreni, Sareni si Iacobeni.

Pentru amatorii de legenda, Saru Dornei isi afla denumirea in legenda Dornei care spune ca Dragos Voda, trecand din Maramures prin pasul Prislop pe Valea Bistritei Aurii, ar fi poposit la Iacobeni. La o vanatoare pe muntele Ousorul, a ranit o caprioara si în urmarirea ei, a cunoscut-o pe frumoasa Dorina, de care s-a îndragostit.

Revenind dupa cativa ani la casuta ( vatra ) de pe malul apei Dorinei   (Vatra Dornei ), Dragos afla ca Dorina este plecata cu sirul de oi spre Muntele Calimani. Plecand in cautarea ei, Dorina nu il recunoaste, se ascunde si este ranita de sageata voievodului care crede ca a dat peste o salbaticiune. Astfel, mergand pe urma sirului Dorinei (Saru Dornei ), Dragos ar fi trait ziua cea mai neagra ( Neagra Sarului ), atunci cand si-a ucis iubita.

Istoria localitatilor dornene, facand parte din Tara De Sus a Moldovei, incepe sa fie diferita pe plan social, economic si cultural in perioada 1758 – 1918, deoarece locuitorii din Bucovina devin supusi ai coroanei austriece, in timp ce Saru Dornei si Neagra Sarului au ramas in continuare sub administratie moldoveneasca.

La 23 august 1800 slugerul Ion Negrea si vornicul Gheorghe Tautu primesc insarcinarea sa stabileasca hotarele mosiei cuprinzand satele de razesi: Dorna Arini, Saru Dornei si Paltinisul, pe care domnitorul C. Ipsilanti le daruieste fiului sau Alexandru Ipsilanti, conducatorul de mai tarziu al miscarii eteriste printr-un hrisov din 6 august 1800. Hotarnicirea s-a facut la 15 noiembrie 1800 si la 6 ianuarie 1801, fiind aprobata de catre Divanul Moldovei.

Localizare
Comuna Saru Dornei este situata in Depresiunea Dornelor la limita de vest a judetului Suceava, in spatele masivului Calimani, pe un spatiu intramontan dominat de terase (sesuri ) cu un sol pietros, sarac, nefiind prielnic agriculturii, de-a lungul raului Neagra, paraului Sarisor si a afluentilor acestora. Comuna Saru Dornei se invecineaza:

• la nord, cu orasul Vatra Dornei;
• la nord-est, cu hotarele comunei Dorna Arini;
• la est, cu hotarele comunei Panaci;
• la sud, cu judetul Harghita;
• la sud -est , cu hotarele comunei Poiana Stampei;
• la vest, cu hotarele comunei Dorna Candrenilor.

Accesul in comuna Saru Dornei se face numai pe cale rutiera. Comuna este strabatuta de drumul judetean DJ 174, care vine de la Vatra Dornei,  intra in comuna prin satul Plaiul Sarului, strabate partial satul Saru Dornei si merge spre comuna Panaci. Legatura dintre satul Saru Dornei, satul de resedinta Neagra Sarului si satul Gura Haitii se face prin DJ174 -F, iar acesta continua pana la Calimani. Drumul este asfaltat in totalitate. Alte cai de acces sunt drumurile comunale asfaltate sau pietruite, care fac legatura dintre sate si catune, fiind in administrarea comunei.

Lungimea drumurilor publice este de 98 km, din care drumuri modernizate 33 km si drumuri de pamant 65 km.